Si primarii plang cateodata

7:30        Ma scol cu melodia asta in cap, care nu ma lasa sa ma concentrez la altceva. Incerc sa-mi pun ordine in minte si sa ma concentrez la ce am de facut azi la primarie. Dar ma trezesc fredonand.

8:00        Ma imbrac cu lucrurile de scena care m–au consacrat si plec spre primarie. Am incercat sa pun costum si cravata, dar electoratul mi-a aratat clar ca e dezamagit. Deci am bagat din nou ciocatele la inaintare.

9:00        Ajung la primarie si rezolv urgentele. Adica primul venit, primul servit. Pana la urma e selectie naturala. Ma grabesc ca am repetitie cu baietii. Avem concert.

10:30        Am ultimele audiente de dimineata. Nu stiu cum se face ca sunt numai doamne, cu tot felul de probleme. Si culmea, dup ace ajung in cabinet la mine, desi nu le promit nimic, pleaca fericite. Si nu le mai vad niciodata.

12:00        Gata, am uschit-o. Ii gasesc pe baieti deja stransi, cu umerii cazuti si colturile gurii in jos. Am intarziat doar 3 minute, dar iar incep ca m-am ajuns, ca mi-am uitat prietenii vechi, etc. Nu-mi permit sa dezamagesc pe nimeni, am nevoie de sustinere.

12:30        I-am impacat si cantam toti intr-o veselie. E ca pe vremuri. Pentru cateva clipe uit ca imi sufla contribuabilii in ceafa si ca primaria e o jungla.

14:30        Fug inapoi la primarie ma ocup de actiunea licitatii, sau cum imi place mie sa-i mai zic, intre amici, la misto, “Ti-am dat un contract/Mare cat inima mea/Mare cat inima mea/Mare cat inima mea/.”

15:00        Semnez un teac incredibil de mare de hartii pe care n-am apucat sa ma uit. Secretara imi zice sa stau linistit, ca e doar rutina. Asa o fi. Stie ea ce stie, de-aia e in post de atata timp.

15:30        Chem o firma specializata in internet, ca vreau sa-mi fac blog. Acum toata lumea are si nu-mi mai permit sa ma les eu pe tanjala. Sincer, nu prea imi plac astea, dar trebuie sa ma arat modern.

16:30        Ies sa ma intalnesc cu ai mei consilieri si la usa o ciurda de doamne secretare, care imi cer autograf. Imi ia ceva vreme, dar trebuie. Nu-mi permit sa fiu nepopular. Mai un zambet ici, mai o atingere colo, uite-asa se fac voturile.

16:30        Gata, le-am luminat calea consilierilor. Sper ca stiu si singuri ce au de facut. Ca eu am filmare pentru emisiunea- concurs TV unde sunt vedeta. In fond liderul nu trebuie sa faca, ci sa stie ce sa ceara.

19:00        Fug de la televiziune la masa cu primarii de sectoare. Imi sar la gat si incearca sa ma puna in situatii penibile. Dar sunt abil si incep sa le cant un cantecel si uite cum ne destindem cu totii. Intotdeauna am zis ca un oras se conduce cantand.

21:00        Ma anturez la niste sprituri de vara cu prietenii vechi. Nu mai pot ca inainte, sa zic ca sunt obosit. Fiecare vot conteaza. Ma relaxez. Ne facem zdrente, ca in vremurile bune. Bine ca n-am hartii la semnat acum.

23:30        La sfarsitul unei zile de munca ma simt sfasiat. Mai ceva ca la un concert unde ma copleseste energia a mii de femei dornice. E momentul in care, ca sa imi accept slabiciunea si sa-mi dau curaj singur, ingan “Si primarii plang cateodata”.

4:00        Adorm cu ochii umezi si cu melodia aia in gand.